1. O, tu ce spui că eşti al lui Isus,
că ai credinţa-n învierea Lui,
se vede-n tine-al Său Cuvânt nespus
în tot ce tu trăieşti și cânţi și spui?

R: Cercetează-te, cercetează-te,
dacă ai credinţa cea de sus,
ea aduce-n tine chipul și trăirea lui Isus,
frumuseţea minunat-a lui Isus!

2. El, martor viu te vrea să-I fii oricând.
Menirea asta El ţi-a rânduit.
Prin lumea necredinţei tu trecând,
pe El întreg să-L-nalţi desăvârşit!

3. Cu jumătăţi de adevăr, să ştii,
nicicând tu să nu umbli pe pământ!
Tu eşti creştin: pe-oriunde mergi, sau vii,
să duci întregul lui Hristos Cuvânt!

4. Credinţei vii nimic nu-i este greu.
Ea-şi trage seva din Cel Înviat.
Puterea Lui îi toarnă har mereu,
să ţină sus ce i s-a-ncredinţat!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 332